Inainte de strivirea ciotului fumegand din care mi-am tras in piept iluzii, am privit o lume de idei arzand la capatul unei sperante ajunsa pe buza crapata a resemnarii. Din impresii si concluzii tesute in ceasuri nedormite s-a facut cenusa pe suprafata ostila unde am apasat cu degetul microbul hipnotic, indoindu-i existenta sub greutatea realitatii mele. Daca ar fi sa alegi... M-as vrea tot pe mine. Nu stiu sa fiu altcineva. De unde stii ce doream sa intreb? Nu stiu. Asta m-as intreba eu in locul tau. Cum poti fi fericit? Sunt in fiecare dimineata cand deschid din nou ochii, dar nu stiu s-o spun si m-am obisnuit sa tac in asa fel incat nici multumirea nu o mai pot lega in cuvinte. Hai sa ne punem o dorinta, sa ne dorim impreuna ceva fara sa asteptam sa se implineasca pur si simplu! Vreau sa facem tot ce putem, sa ne demonstram ca depinde doar de noi sa infaptuim idealul asta! Nu ti-e teama ca am putea avea asteptari diferite? Nu, pentru ca eu imi doresc doar sa mai fiu aici cand se va implini dorinta ta.